Lacul Sfânta Ana este un lac vulcanic, fiind singurul astfel de lac de pe întreg teritoriul României. Este situat pe teritoriul județului Harghita, în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu (sau, după alte surse, Ciomadu), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).
Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. În apă nu există oxigen, motiv pentru care în aceasta nu trăiește nici o vietate. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții craterului.
Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii știu că “Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții”. Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.
Lacul Sfânta Ana, este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice.

Sursa wikipedia.org

Deditelul sau Pulsatilla montana face parte din familia Ranunculaceae. Este o planta protejata si foarte vulnerabila, perioada de vegetatie fiind Martie – inceputul lui Aprilie, fructele cocandu-se in Mai. Se inmulteste prin seminte.
Este foarte folositoare in tratarea anumitor boli cum ar fi: reumatism articular, nevralgie sciatica, tahicardie, paralizie,psoriazis, nareze ale nervilor periferici.

Multumiri coordonatorului turei foto Dan Dinu.

sursa

Satul Magura este sub administrarea teritoriala a comunei Moeciu, situat la 1000 m altitudine, teritoriul satului fiind amplasat in cadrul Parcului National Piatra Craiului. Are 986 locuitori şi 1 357 ha pasuni si fanete. Managemntul traditional al pajistilor joaca un rol cheie pentru conservarea a 216 specii de fluturi şi specii diverse de plante (peste 30% din numarul total de specii de plante din România a fost identificat pe pajiştile din acest sat). El ofera turistilor desfatarea rara pe care numai natura i-o poate da: linsite, aer curat, poteci de munte strajuite de brazi, mesteceni sau fagi.
Satul Magura este situat la aproximativ 30 km de Brasov, se ajunge prin Zarnesti pana unde este si cale ferata (pentru cei ce vin cu trenul). [sursa]

Vulcanii noroioşi sunt o rezervaţie botanică şi geologică aflată pe raza comunei Berca, Buzau. Fenomenul poate fi observat în două locaţii separate, numite Pâclele Mari (coordonate 45°20’23″N, 26°42’33″E) şi Pâclele Mici (coordonate 45°21’30″N, 26°42’46″E).
Ei reprezintă formaţiuni create de gazele naturale  provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinaţie cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafaţă apa amestecată cu argila. Nămolul format de acestea iese la suprafaţă şi, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând nişte structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieşit la suprafaţă este rece, deoarece vine din straturile de argilă.
sursa WikipediA